Teoretic, ROBOR nu mai este indicatorul de referinta pentru creditele acordate consumatorilor. Care este realitatea?
De cateva luni se poarta o lupta intre banci pe de o parte, cu sprijinul BNR, si guvern pe de alta parte. Acum, la final, guvernul a avut, s-ar putea spune, castig de cauza. De fapt insa, schimbarile sunt nesemnificative. Cel putin deocamdata, cel putin. Sau, mai bine spus, toata lumea are de pierdut.
Exit ROBOR, enter IRCC
Dar sa incepem cu inceputul. Creditele de consum si cele imobiliare, nu se mai calculeaza conform formulei „marja bancii” (componenta fixa) + ROBOR (componenta variabila). Este vorba de creditele fara garantii, cu garantii mobile sau ipotecare – dar numai cele cu dobanda variabila si acordate in lei, cu exceptia programului Prima Casa. Dar cum se calculeaza mai nou? Simplu: la fel, doar ca in loc de ROBOR, acum este un alt indice: IRCC. IRCC inseamna “Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor”.
Singura diferenta intre vechiul si noul indice este ca, sau cel putin asa s-ar dori, IRCC este mai dificil de manipulat. IRCC depinde mai clar si mai direct de tranzactiile reale efectuate intre banci.
Unde se aplica noua formula de calcul? Simplu: la contractele noi. Deci marea masa de oameni cu credite pe care spune guvernul, dorea sa ii ajute, nu beneficiaza direct in niciun fel de aceasta modificare. Dar ar putea beneficia, intr-o situatie perfecta, prin refinantarea creditelor actuale. Dar nici asa nu au vreun avantaj. De ce?
Pentru ca bancile s-au miscat rapid in acest sens, si au modificat ofertele, crescand in general marja proprie, astfel incat dobanda aplicata ramane la fel. Este ceva rau in asta? Din punct de vedere legal, nu, pentru ca nu au modificat contractele in curs.
Castigatorii
Cand doi se cearta, al treilea castiga. Cei mai castigati din toata povestea asta au fost, mai mult ca sigur, furnizorii de solutii alternative de creditare. Termen pompos, pentru ceea ce cunoastem mai bine ca oferte de credite salariu minim. Adica imprumuturi nebancare – unele chiar speciale, cu zero% dobanda.
Deci, discutam despre Institutiile Financiare Nebancare. O fi bine, o fi rau? Bine nu e. Nici groaznic insa. Pana una alta, IFN-urile fac ceea ce fac, fara circ, fara schimbari de 12 ori pe an, fara povesti. Dau bani celor care au nevoie.
Cine pierde cu IRCC
Dar ce s-ar fi intamplat daca bancile lasau aceeasi marja proprie? Nici asa nu se intampla mare lucru, pentru ca, surpriza, IRCC este cu foarte putin mai mic decar ROBOR. Deci mare furtuna intr-un pahar cu apa.
Atunci, daca nu s-a schimbat nimic in fapt, pentru mai nimeni, de ce am spus la inceput ca mai toata lumea a avut de fapt de pierdut? Sa ne explicam, luand-o pe rand.
Guvernul
Guvernul a facut atat de mult circ cu lupta asta, si atat de tare a cotcodacit la final ca a castigat, incat acum, cand orice client de banca vede ca nu a obtinut absolut nimic, intelege si cam ce margica a reusit sa cloceasca de fapt minunea noastra de guvern.
Bancile
La capitolul imagine, bancile au pierdut de doua ori. Oricat ar intelege omul de rand ca nu le-a dat de fapt nimic guvernul, la nivel mental a ramas ideea ca bancile au cedat. Si pe aceeasi linie, poate chiar mai serios, multi vor ramane cu ideea ca guvernul a vrut sa ii ajute, a facut tot ce-a putut, dar bacile tot au gasit portite sa ii tina buni de plata.
BNR
Prin simplul fapt ca Banca Nationala a Romaniei s-a pozitionat de partea bancilor in acest scandal, a dus la o adancire a perceptiei negative in randul populatiei. Intr-o anumita masura nemeritata situatia, dar asta nu mai schimba nimic.
Clientii bancilor
Cei seriosi, cu picioarele pe pamant adica, au sperat ca vor castiga ceva, si la final au ramas cu buza umflata. Cei mai aerieni, au facut chiar mai rau, s-au bazat ca vor avea rate mai mici, si-au inceput sa cheltuie mai mult decat ar fi fost rezonabil.
